• Firma Primăriei Craiova, SALUBRITATE CRAIOVA SRL, nu a putut participa la licitațiile organizate de ADI ECODOLJ, acestea fiind câștigate de firma IRIDEX. Autoritățile județene au pus la dispoziția IRIDEX facilități în valoare de peste 180 de milioane de lei, în timp ce SALUBRITATE CRAIOVA SRL a prestat seviciul cu investiții având o valoare de 50 de ori mai mică.
• În pofida investițiilor, cifrele aferente cantităților de deșeuri reciclabile colectate în ultimii trei ani din Craiova arată că media lunară a scăzut cu peste 300 de tone; IRIDEX are o medie lunară de 450 tone, în timp ce SALUBRITATE CRAIOVA SRL – 766 tone.
• Dacă SALUBRITATE CRAIOVA SRL colecta gratuit deșeurile reciclabile pentru a încuraja colectarea selectivă, tariful practicat de IRIDEX a crescut succesiv, ajungând la 776 lei fără TVA pentru fiecare tonă, dublu prin raportare la tona de deşeuri care ajung la groapa de la Mofleni.
• Au dispărut valoroasele deșeuri reciclabile din Craiova? Deși au un preț mediu de aproximativ 900 de lei pe tonă, deșeurile reciclabile valorificate din județul Dolj nu acoperă factura pe o singură lună a Primăriei Craiova.
• Șir de favoruri pentru IRIDEX, gaură de 10 miliarde lunar pe bugetul Craiovei și neatingerea țintelor de mediu. Afectează „rezultatele” proiectului SMID Dolj interesele financiare și de mediu ale cetățenilor Craiovei și Uniunii Europene?
• Începând cu luna iulie 2023, derularea contractului de această manieră se va resimţi în buzunarul fiecărui craiovean: 18 lei taxa de salubrizare!
Licitații ca la Dolj: Declarată câștigătoare de ADI ECODOLJ, cifrele arată că IRIDEX-ul este mai slabă ca vechea SALUBRITATE CRAIOVA SRL în ceea ce privește colectarea deșeurilor reciclabile.
Prin proiectul SMID Dolj, Uniunea Europeană a asigurat o finanțare de aproximativ 50 de milioane de euro, având drept obiectiv principal să asigure infrastructura care să îmbunătățească condițiile de mediu și să crească colectarea separată a deșeurilor în Dolj, implicit să contribuie la reducerea poluării.
Deși Lia-Olguța Vasilescu și directorul ADI ECODOLJ, Adela Plăcintescu, au susținut cu fiecare ocazie că „au început de la zero” colectarea separată și că locuitorii Craiovei poartă vina exclusivă a gradului scăzut de reciclare, aspectele comunicate oficial de ADI ECODOLJ și de SALUBRITATE CRAIOVA SRL cu privire la cantitățile de deșeuri reciclabile colectate din Craiova în ultimii trei ani, arată că situația este cu totul alta. Având încredere că matematica nu minte niciodată, cifrele transmmise de cele două entități vin să contrazică opiniile oficiale exprimate în condițiile în care fostul operator colecta lunar cu aproximativ 250 de tone mai mult:
• SALUBRITATE CRAIOVA SRL a colectat din Craiova, în perioada ianuarie 2020 – mai 2021, o cantitate totală de 13.031,987 tone, adică o medie lunară de 766,58 tone, conform răspunsului transmis de societatea subordonată Primăriei.
• IRIDEX a colectat din Craiova, în perioada iulie 2021 – decembrie 2022, o cantitate totală de 8.100,25 tone, deci o medie lunară de 450,01 tone, conform răspunsului transmis de ADI ECODOLJ.
Performanța SALUBRITATE CRAIOVA SRL (evidențiată de media lunară) merită lăudată în condițiile în care a avut la dispoziție resurse foarte limitate, infrastructura având o valoare totală de aproximativ 3,3 milioane lei, incluzând 9 autovehicule de colectare și transport (4 autospeciale concesionate, 2 autoutilitare, un tractor, un Fiat Ducato și o auto basculabilă Iveco). Mai mult, SALUBRITATE CRAIOVA SRL nu a avut vreun sprijin din partea autorităților: fără pubele separate pentru fiecare casă din oraș, fără pubele supraterane lângă fiecare bloc, fără amenzi și fără camere de filmat lângă tomberoane, așa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, având în vedere puținele facilități deținute, se poate observa, din răspunsul transmis, că majoritatea deșeurilor provenea de la firmele din Craiova, cetățenii neavând posibilitatea reală de a colecta selectiv în absența infrastructurii.
Ulterior preluării activității de către IRIDEX, ADI ECODOLJ și Primăria Craiova au adoptat o cu totul altă atitudine și operatorul a intrat în posesia unei infrastructuri cu o valoare totală de inventar de 60 de ori mai mare, mai exact de 183.316.821,49 lei. Aceasta este formată din utilaje de ultimă generație pentru colectare și transport deșeuri, peste 1.100 de containere supraterane pentru fiecare bloc (cumpărate fără licitșie din bani de la bugetul Primăriei Craiova), 738 containere îngropate, câte 3 pubele separate pentru fiecare gospodărie, precum și stații de sortare ultramoderne.
Excluzând varianta puțin probabilă în care craiovenii (și de la case și de la blocuri) s-au supărat din motive necunoscute și nu au mai colectat selectiv aproape deloc, prestația firmei IRIDEX ridică semne de întrebare în condițiile în care cantitatea medie de deșeuri reciclabile s-a redus în Craiova cu minim 40%.
Au dispărut valoroasele deșeuri reciclabile? Garda de Mediu Dolj a constatat că operatorul le gestionează neconform și a aplicat amenzi de aproximativ 140.000 lei
Greu de spus dacă deșeurile reciclabile au dispărut din județul Dolj și, în special, din municipiul Craiova, verificarea acestei stări de fapt este responsabilitatea ADI ECODOLJ, entitate care susține că monitorizează calitatea serviciului prestat de către operator.
Din Raportul de activitate al Adelei Plăcintescu, postat pe site-ul ADI ECODOLJ, aflăm că serviciul prestat de IRIDEX a fost monitorizat inclusiv prin GPS de către persoanele angajate în acest sens, precum și faptul că din cantitatea totală de 11.079,36 tone deșeuri reciclabile colectate din întregul județ Dolj în anul 2022 (4.354,52 tone rezultă din județ, restul din Craiova), doar 3.865,78 tone au putut fi valorificate către patru societăți de profil interesate: GREEENPOINT MANAGEMENT SA, FEPRA EPR SA, FINANCIAL RECYCLING SA, CLEAN RECYCLE SA.
Drept urmare, pentru această cantitate, toate cele 110 UAT-uri membre ADI ECODOLJ au obținut și trebuie să împartă o sumă totală de doar 3.389.062,50 lei, din care se mai scade și TVA-ul. În condițiile în care doar o factură a Primăriei Craiova este de minim 3 milioane în fiecare lună, se poate observa că, în județul Dolj cel puțin, „acoperim facturile din colectarea selectivă” este doar o poveste pe care nimeni nu o poate crede atunci când cifrele vorbesc.
În același timp, sloganul IRIDEX – „Deșeurile nu sunt gunoaie, ci o resursă importantă” este foarte adevărat în condițiile în care prețul mediu de valorificare a tonei de deșeuri reciclabile este de aproximativ 900 de lei (3,3 milioane lei: 3.800 tone = 876 lei/tonă), problema fiind însă că pare a fi doar o lozincă, iar grija față de această resursă lipsește.
Conform celor relatate de presa locală, în decurs de doar un an de zile, Garda de Mediu Dolj a constatat că operatorul gestionează neconform deșeurile colectate separat, fapt pentru care, în noiembrie 2021 și în octombrie 2022, comisarii de mediu au aplicat amenzi de aproximativ 150.000 de lei, pentru ambele stații aflate în sarcina IRIDEX – Malu Mare și Goicea, pentru nerespectarea cadrului legal în ceea ce privește gestionarea și valorificarea deșeurilor reciclabile (http://www.craiovaforum.ro/…/iridex-salubrizare-amenda… și http://www.gds.ro/…/iridex-amendat-de-garda-de-mediu).
În contextul laudelor necontenite aduse de majoritatea decizionalilor din Craiova și din Dolj, unii comportându-se precum agenți comerciali ai IRIDEX-ului (săptămâna trecută viceprimarul Rela Filip se filma cu sloganul IRIDEX pedalând la un container îngropat – Facebook IRIDEX), ridică mari semne de întrebare cum responsabilii ADI ECODOLJ nu au identificat vreo problemă în ceea ce privește IRIDEX-ul…
Șir de favoruri pentru IRIDEX, gaură de 10 miliarde lunar în bugetul Craiovei și neatingerea țintelor de mediu. Afectează „rezultatele” proiectului SMID Dolj interesele financiare și de mediu ale cetățenilor Craiovei și Uniunii Europene?
Atribuit de ADI ECODOLJ către IRIDEX în 2018, pentru o perioadă de 8 ani de zile, contractul de colectare și transport deșeuri a început efectiv în anul 2019, odată cu prestarea serviciului de către operator în localitățile din mediul rural. În perioada scursă până în prezent, în fiecare an, prin intermediul unor modificări adoptate prin acte adiționale, ADI ECODOLJ a acordat o multitudine de avantaje operatorului, acestea schimbând în mod substanțial condițiile stabilite inițial, cele mai relevante fiind: perioadă intermediară de 2 ani; profit de 12,5% în loc de 5%; schimbarea condițiilor de prestare a serviciului prin reducerea frecvențelor de colectare (muncă mai puțină și bani mai mulți); drepturi suplimentare pentru operator în raport cu UAT-urile (IRIDEX poate da primăria în judecată, dar reciproca nu este valabilă); reducerea redevenței datorate pentru folosirea infrastructurii; minim 4 ani în plus de contract prin prelungirea perioadei fără o dată limită (până la momentul finalizării containerelor îngropate și dării în operare a instalațiilor); rate lunare timp de 8 ani (în sumă totală de peste 3 milioane de euro) din bugetul Craiovei pentru a-și cumpăra containere supraterane pentru colectare selectivă (din cantitățile declarate reiese că investiția a fost inutilă); modificarea fluxului deșeurilor prin transportul deşeurilor reciclabile la Malu Mare; darea în folosință a utilajelor deși containerele îngropate nu erau finalizate, precum și multe altele.
La toate acestea se adaugă majorarea constantă a tarifelor (minim o dată pe an), aspect care face serviciul insuportabil finaniar pentru beneficiari, elocventă fiind situația Primăriei Craiova, care plătește minim 10 miliarde lunar în mod nelegal pentru a acoperi facturile de salubrizare, așa cum a constatat Curtea de Conturi (http://www.craiovaprospera.wordpress.com/…/afacerea…). Având în vedere aceste modificări („substanțiale” s-ar putea spune, fără a greși), „rezultatele” în ceea ce privește colectarea selectivă și faptul că facturile IRIDEX sunt decontate rapid – cu consecința unui prejudiciu lunar de minim 10 miliarde lei din bugetul UAT Craiova, se pune întrebarea legitimă: oare o altă firmă, din România sau din Uniunea Europeană, dacă ar fi știut că va beneficia de astfel de condiții ulterior atribuirii contractului, nu ar fi participat la licitație? Cum a fost organizată licitația dacă a câștigat o firmă care prestează mai slab decât cea care se ocupa de activitate anterior proiectului? Pentru a face o paralelă și a înțelege gravitatea situației, este exact cazul ipotetic al unui drum reabilitat din fonduri europene și care, ulterior modernizării, este mai prost ca înainte.
Sursa: Facebook
CRAIOVA PROSPERA 